Category Archives: Blog

Nu ştim cum a trecut săptămâna, dar ne aflăm la în cea de-a cincea zi de #OraDeEducatieRutiera şi încă suntem uimiţi de răspunsurile şi întrebările venite din partea copiilor de clasa a III-a. Astăzi ne-am întâlnit cu elevii Şcolilor Gimnaziale Tudor Arghezi şi Numărul 56. Sigur au văzut şi la televizor despre proiectul nostru că prea erau dornici să ne cunoască şi să vadă cum vor decurge cursurile. „Ora de Educaţie Rutieră” ne trezeşte amintiri cu noi pe băncile şcolii şi ne arată că totul într-adevăr porneşte din primii ani ai educaţiei.

Am intrat in clasa, iar pereții erau ”gătiți” de câteva decupaje realizate de copii: flori, frunze, vrăbiuțe. Era prima clasă în care am avut un sentiment de liniște, probabil tocmai pentru faptul că semăna puțin cu clasa în care am învățat și eu.  În timp ce eu eram ”pierdută” în lumea mea, colegii mei le împărțiseră copiilor câte un chestionar cu întrebări elementare legate de educația rutieră.

Prima întrebare pe care copiii au auzit-o a fost legată de câte tipuri de semafoare există. Din spatele clasei se aude o voce care tot repeta: ”Eu, eu, eu”, fetița era dornică să răspundă ea la acea întrebare. Îmi era dor să aud asta. Ajungem și la întrebările despre supereroi și ce fac ei. În toată clasa răsuna: ”Știu, știu”. Un băiețel se ridică si răspunde zâmbitor la întrebarea ”Ce face un supererou?”, mai precis că ”Un supererou încalcă regulile de circulație!”.

Momentul amuzant al zilei, unde toţi au râs cu poftă, a fost atunci când un elev a răspuns că un loc sigur pentru a se juca ar fi atunci când “doarme”, iar un loc nesigur ar fi “în cimitir pentru că ar trezi morţii”.

Sosește și clipa în care supereroul nostru din viața reală intră în clasă. Copiii au fost uimiți și foarte încântați. Domnul polițist era gata să le răspundă copilașilor la toate întrebările, dar mai întai și-a prezentat dânsul uniforma și le-a dat elevilor chipiul și stația de emisie-recepție. Deja copiii se credeau polițiști adevărați, nu mai voiau să dea mai departe „jucăriile”. În timp ce ceilalți colegi ai săi analizau obiectele din uniforma de poliție, o fetița îi adresează o întrebare: ”Domnule, polițiștii respectă mereu regulile de circulație?” .

La final, o fetiță a venit la mine, m-a luat în brațe și mi-a spus ca ne mulțumește că am venit și pe la ei și că ne mai așteaptă. Așa s-a încheiat ultima zi din prima săptămâna o ”Orei de aducație rutieră”.

Şi a sosit şi ziua cu numărul 4 din cadrul proiectului “Ora de Educaţie Rutieră”, care a venit cu o noutate pentru elevii de clasa a III-a de la Şcoală Centrală.

Pe lângă echipa obişnuită formată din studente la Psihologie, fotograf, studente de la Jurnalism şi poliţiştii de la Poliţia Locală Bucureşti, în clasa şi-au făcut apariţia şi două echipe de filmare: una de la TVR şi una de la PRIMA TV.

Bucurie mare! Atunci când au aflat că vor fi filmaţi, copiii au devenit extrem de entuziasmaţi şi nu au întâmpinat probleme, ba chiar şi-au dorit să apară pe micul ecran. Ora a început într-o mare veselie sub lumina reflectoarelor, cu zâmbete largi şi sincere. Copiii au completat chestionare, au colorat, s-au distrat, iar majoritatea au ştiut să răspundă întrebărilor adresate de către psiholog.

La vârsta de 9-10 ani, micuţilor li se par desprinse din filmele SF misiunile poliţiştilor, ei fiind eroii ce asigura liniştea şi siguranţa cetăţenilor. ,,Aş vrea să devin poliţist pentru a trece pe roşu atunci când pornesc girofarul”, afirmă un băieţel, dornic de a trăi intens experienţă celor din domeniu. Doamna poliţist este apoi întrebată de către acelaşi elev cum reacţionează atunci când este anunţată prin staţie că urmează o misiune. ,,În sfârşit acţiune, cred că ziceţi!”, a presupus el stârnind râsete în clasă.

Mama, profesoara, Tarzan, Joker sau Iron Man se iau la întrecere cu poliţiştii pentru titlul de “Supereroul care ne ajută cel mai mult”. Miruna spune “când voi fi şoferiţa vreau să mă întâlnesc cu dumnevoastră, nu pentru că am încălcat vreo lege, ci ca să vă mulţumesc pentru câte ne-aţi învăţat!”.

La sfârşit, poliţiştii prezenţi mi-au confesat faptul că au fost foarte impresionaţi de întrebările copiilor:

“Ce întrebări inteligente ne-au pus copiii! Sunt foarte dezinvolţi şi au numeroase curiozităţi. Ne bucurăm că prezenţa noastră le straneste tot felul de întrebări”.

Foto credit: http://sutrazvan.ro/

A treia zi din cadrul proiectului ”Ora de educație rutieră” ne-a surprins echipele la Școala Gimnazială Titu Maiorescu, Liceul Teoretic Alexandru Vlahuță, dar si la Colegiul German Goethe.

Ora debutează cu câteva elemente esenţiale: regulile semaforului, comportamentul pietonilor, însă elevilor li se pare totul floare-la-ureche , căci ei dau răspunsuri rapide şi corecte. Unul dintre elevi a afirmat că în trafic ,,poliţistul este cel mai puternic”, întrucât ,,el face legile atunci când nu merge semaforul”.

Provocaţi să ghicească semnele de circulaţie desenate pe nişte planşe, Sasha răspunde categoric: ,,Nu le ghicim, le ştim deja!”. Un alt elev a afirmat că el cunoaşte aceste semne din cartea de legislaţie rutieră a surorii lui, care învaţă pentru a lua permisul de conducere. Sosirea potilistului a fost deliciul tuturor, căci înainte de a-şi face apariţia, un băiat exclamă expresiv: ,,Este un poliţai afară!”, captând astfel atenţia celor din jur.

Aveau în faţa lor un agent e poliţie ce impresiona prin ţinută şi prin postură, un erou al zilelor noastre ce-şi îndeplineşte misiunile exemplar. Discuţia elevi-poliţist s-a petrecut într-un cadru relaxant, în care copiii au dat răspunsuri haioase.

Spre exemplu, la întrebarea: ,,De ce credeţi că se întâmplă des accidente?, un băiat a răspuns ,,pentru că oamenii se urcă beţi la volan”. Intrebările au continuat astfel: ”Domnule polițist, dacă intră un hoț la noi în casă, până veniți dumneavoastră, putem să-i dăm cu o bâta în cap?”, ”La ce vă folosesc cătușele dacă sunteți polițist la rutieră?”. Însă cel mai amuzant moment a fost acela când un elev l-a întrebat pe domnul polițist: ”Dumneavoastră ce salariu aveți?”.

La final am rămas surpinsă de cât de dezinvolți au fost copilașii. O fetița a venit și ne-a întrebat dacă îi luam și ei un interviu. Normal că nu am putut să o refuzăm, așa că am început să-i punem întrebări. Mi-a răspuns cu o lejeritate de care eu nu dădeam dovadă la vârsta ei. După ce mititica a terminat de vorbit, iar noi am încheiat filmarea, am fost asaltați de alți copilași care își doreau să ne răspundă și ei la câteva întrebări.

Ziua s-a încheiat foarte frumos și într-o notă la fel de amuzantă cum a fost toata ziua. Copiii au venit să ne ceară autografe, au fost foarte încântați de ceea ce le-am prezentat pe parcusul „Orei de Educație Rutieră. Au spus că ne mai așteapta pe la ei, iar noi suntem nerăbdatori sa mergem și prin alte școli.

Foto credit: http://sutrazvan.ro/

A doua zi a proiectului ”Ora de educație rutieră” a început cu și mai multă energie față de prima zi. Dornici să învețe lucruri noi și de mare ajutor, copiii au fost foarte atenți la explicațiile date de ”profesorii” nostri, adică şase studente din cadrul Facultăţii de Psihologie şi doi poliţişti de la Poliţia Locală Bucureşti.

Pentru a le capta interesul elevilor, învățătorii le-au povestit puțin despre proict înainte ca echipele noastre sa ajungă la ei. Copiii ne-au primit cu zambetul pe buze și plini de entuziasm. Am întâlnit elevi nerăbdători să se implice în discuții, să pună întrebari, dar mai ales să asimileze informații noi pentru ei.

Pentru a nu se simți la fel ca la o oră normală de curs, studenții de la psihologie care le-au ținut „Ora de educatie rutiera” și-au propus să interacționeze cu elevii prin joculețe. Înainte de începerea cursului,  studenții împreuna cu elevii au stabilit câteva reguli pentru ca ora să decurgă cât mai bine. Prima si cea mai importantă regulă a fost aceea de a ridica mâna atunci când doresc să spună sau să întrebe ceva. Fiind plini de pasiune, copiii nu au putut respecta această regulă până la finalul orei.

Studenții au început ora cu o întrebare: ”Care este primul cuvânt ce vă vine în minte atunci când auziți despre educație rutieră?”. Răspunsurile copiilor au venit rapid și într-un număr foarte mare: ”mașini, pietoni, semafor, semne de circulație, poliție, trecere de pietoni, metrou, bicicletă”. Toate cuvintele-cheie date de copii au fost foarte bune. Ora a continuat cu alte joculețe menite să-i învete semne și reguli de circulație într-un mod interactiv. Le-au fost arătate imagini cu mai multe semne de circulație pentru a face diferența între semnele care atenționează și cele care indică ceva. Spre surprinderea tuturor, elevii au știut majoritatea semnelor pe care le-au văzut. Următorul joc a fost legat de culorile semafoarelor si ceea ce reprezintă acestea. Copiii au fost rugati să deseneze un semafor pe tablă, iar aceștia au reprodus semaforul pentru șoferi. Și de această dată au dat dovadă că știu semnificația semaforului. S-au purtat discuții legate și de regulile pe care trebuie să le respecți atunci când circulă cu transportul în comun.

Potrivit polițistilor, cea mai mare categorie de victime din accidentele rutiere sunt, din păcate, copiii. Acestia fie sunt loviti de o mașină atunci cand traversează strada neregulamentar, fie cand se joacă in locuri nesigure pentru ei.

Spre finalul orei,  în clasă a fost invitat un ofițer de poliție.  Elevii au fost foarte fericiți și i-au adresat nenumărate întrebări polițistului. Acesta a făcut fața volumului mare de întrebări și a clarificat toate nelămuririle, în plus, le-a prezentat și uniforma sa.

Marea surpriză a venit atunci când elevii, împreună cu polițiștii, au ieșit în curtea școlii unde au gasit o mașină a Poliției Locale București. Toți au fost bucuroși să intre în mașină, să vorbească prin stație și mai ales să pornească girofarurile și sirena.

La sfârșitul programului, copiii au plecat cu mai multe cunoștințe despre legislație, iar noi am plecat acasa fericiți că am reușit și astăzi să ne ducem planul la bun sfârșit, dar am căzut puţin şi pe gânduri, mai ales după una dintre conversaţiile din timpul orei:

Poliţist: “Doreşte cineva să se facă poliţist atunci când o să crească mare şi de ce?”

Copil: “Da, deoarece vreau să ajut şi să salvez mulţi oameni, să-i protejez de hoţi şi să fac lumea mai bună.”

Foto credit: http://sutrazvan.ro/

 

Zâmbete, ochi mari și curioși, voie bună și mânuțe pregătite să fie ridicate în orice moment pentru a răspunde.

Aşteptarea a luat sfârşit! Iată că a început cea de-a III-a ediție a proiectului “Ora de educație rutieră”, ediție mult mai complexă, în care sunt implicate 60 de şcoli, 30 de polițişti şi 10000 de elevi ce aşteaptă să învețe cât mai multe despre acest subiect.

S-a sunat de intrare, iar la 8:55 am intrat în clasă. Toată lumea s-a asezat la locul său.  Mi-am găsit o bancă liberă în spatele clasei lângă un băiețel.  I-am cerut permisiunea să mă așez, iar el mi-a răspuns “sigur că da”.  Arunc o privire de ansamblu asupra încăperii. Geamuri mari, cu draperii albastre, prin care putea lumina să pătrundă.  Deasupra tablelor de scris erau agățate ilustrații cu reguli gramaticale și exemple.

Puștii au fost receptivi pe parcursul orei.  „Știți la ce se referă regulile de circulație?”, odată cu această întrebare au început sa fie scuturate în aer cate două degețele, iar prin anumite colțuri se putea auzi „știu eu, știu eu”.  Din când în când, doamna învățătoare intervenea: “Petru, lăsați vorba!”.

La începutul orei, elevii au fost întrebați care sunt locurile cele  mai sigure, pe care ei le știu, pentru a se putea deplasa în siguranță  și deja primul val de mânuțe nerăbdătoare erau ridicate.

S-au discutat numeroase subiecte legate de legislația rutieră, printre care și cum ar trebui să se comporte elevii pe stradă, în mijloacele de transport sau în diverse situații. Spre exemplu, să se gândească cum trebuie să procedeze atunci când traversează o stradă sau unde au voie să stea când așteaptă metroul.

La sfârșitul orei, spre surprinderea copiilor, și-a făcut apariția și poliția, iar micuții au avut ocazia să pună întrebări despre ce presupune meseria de polițist și cum ar putea să devină și ei, la rândul lor, polițiști.

Dar să ne întoarceam la personajele care ne-au atras atenția. De exemplu Dorian, un băiețel guraliv și foarte agitat, ne-a povestit că el a avut un accident de mașină. În timp ce ne oferea detalii, din clasă, unii dintre colegi îi spuneau să nu mai mintă că n-a fost așa. Pățania lui s-a terminat rostind pe un ton poznaș:  „Am simțit-o pe pielea mea.  Dar am scăpat o săptămână de școală”.  Un alt năzdrăvan ne-a împărtășit întâmplarea lui cu o zebră, pe care o avea în mână un domn, la o trecere de pietoni.  Dacă nici copiii nu spun lucruri trăznite, atunci cine?

La un moment dat, o fetiță se ridică în picioare și ia cuvântul.  O voce subtire se aude din a doua bancă, dar parca erau cuvintele unui adult: “Nu este indicat să luăm jucăriile cu noi în autobuz, fiindcă este vina noastră dacă le pierdem”. 

Au fost întrebați daca știu ce înseamnă un super erou și cine face asta în viața reală. Unul dintre răspunsuri a fost uluitor…”Poliția, Salvarea și mama mea”.

Mai amintim câteva întrebări interesante pe care cei mici le-au pus:
– de ce nu există câte un polițist în fiecare intersecție?
– de ce există culoarea galben şi de ce nu se găseşte la fiecare semafor?

Am plecat acasă mulțumiți de faptul că am lăsat ceva bun în urmă, niște copii inteligenți, care au stat de vorbă cu noi, bucuroși și dornici   șă   acumuleze   cât   mai   multe   informații. Suntem nerăbdători pentru următoarele întâlniri pe care le vom avea de acum înainte cu alți micuți cetățeni.

Foto credit: http://sutrazvan.ro/